Dragul meu X,
Îți vine să crezi sau nu, asta e chiar o foaie albă, normală, nemototolită, una pe care pot scrie clar tot ce gândesc în minutul ăsta. Să începem cu faptul că micul meu subconștient respiră și nu mai are probleme de sănătate, ba chiar e perfect lucid ca după un pahar de vodka. Și chiar nu glumesc în acest sens. Apoi, al doilea lucru și foarte probabil ultimul...vualul negru care mi-a tot stat pe ochi începe să se destrame. Acum pot vedea ce e după el și îți pot spune sincer, că nu ești tu și asta nu doar pentru că nu meriți, ci pentru simplul fapt că ești aproximativ inexistent. De ce aproximativ? Mai mult de corpul tău nu văd, iar vocea nu ți-o mai aud. Bănuiesc că astea sunt primele semne de vindecare...
Cu drag,
nu mă îndoiesc că nu știi cine.
And then I saw the rain. And after that the sun. Oh, how bright it was even if only for a few moments.
Like :)
RăspundețiȘtergere